Sfânta Evanghelie dupã Ioan

[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL VI  >   Urmator  ]


Saturarea celor cinci mii de oameni. Iisus umbla pe mare. Painea care se pogoara din cer. Marturisirea lui Petru.
  1. Dupa aceasta Iisus S-a dus dincolo de Marea Galileii, in partile Tiberiadei.
  2. Si a mers dupa El multime multa, pentru ca vedeau minunile pe care le facea cu cei bolnavi.
  3. Si S-a suit Iisus pe munte si a sezut acolo cu ucenicii Sai.
  4. Si era aproape Pastile, sarbtoarea iudeilor.
  5. Deci, ridicandu-Si Iisus ochii si vazand ca multime multa vine catre El, a zis catre Filip: De unde vom cumpara paine, ca sa manance acestia?
  6. Iar aceasta o zicea ca sa-l incerce, ca El stia ce avea sa faca.
  7. Si Filip I-a raspuns: Paini de doua sute de dinari nu le vor ajunge, ca sa ia fiecare cate putin.
  8. Si a zis Lui unul dinte ucenici, Andrei, fratele lui Simon-Petru:
  9. Este aici un baiat care are cinci paini de orz si doi pesti. Dar ce sunt acestea la atatia?
  10. Si a zis lui Iisus: Faceti oamenii sa se aseze. Si era iarba multa in acel loc. Deci au sezut barbatii in numar ca la cinci mii.
  11. Si Iisus a luat painile si, multumind, a dat ucenicilor, iar ucenicii, celor ce sedeau; asemenea si din pesti, cat au voit.
  12. Iar dupa ce s-au saturat, a zis ucenicilor Sai: Adunati faramiturile ce au ramas, ca sa nu se piarda ceva.
  13. Deci au adunat si au umplut douasprezece cosuri de faramituri, care au ramas de la cei ce au mancat din cele cinci paini de orz.
  14. Iar oamenii vazand minunea pe care a facut-o, ziceau: Acesta este intr-adevar Proorocul, Care va sa vina in lume.
  15. Cunoscand deci Iisus ca au sa vina si sa-L ia cu sila, ca sa-L faca rege, S-a dus iarasi in munte, El singur.
  16. Si cand s-a facut seara, ucenicii Lui s-au coborat la mare.
  17. Si intrand in corabie, mergeau spre Capernaum, dincolo de mare. Si s-a facut intuneric si Iisus inca nu venise la ei,
  18. Si sufland vant mare, marea se intarata.
  19. Dupa ce au vaslit deci ca la douazeci si cinci sau treizeci de stadii, au vazut pe Iisus umbland pe apa si apropiindu-Se de corabie, si s-au infricosat.
  20. Iar El le-a zis: Eu sunt; nu va temeti!
  21. Deci voiau sa-L ia in corabie, si indata corabia a sosit la tarmul la care mergeau.
  22. A doua zi, multimea, care sta de cealalta parte a marii, a vazut ca nu era acolo decat o corabie mai mica si ca Iisus nu intrase in corabie impreuna cu ucenicii Sai, ci plecasera numai ucenicii Lui.
  23. Si alte corabii mai mici au venit din Tiberiada in apropiere de locul unde ei mancasera painea, dupa ce Domnul multumise.
  24. Deci cand a vazut multimea ca Iisus nu este acolo, nici ucenicii Lui, au intrat si ei in corabiile cele mici si au venit la Capernaum, cautandu-L pe Iisus.
  25. Si, gasindu-L dincolo de mare, I-au zis: Invatatorule, cand ai venit aici?
  26. Iisus le-a raspuns si a zis: Adevarat, adevarat zic voua: Ma cautati nu pentru ca ati vazut minuni, ci pentru ca ati mancat din paine si v-ati saturat.
  27. Lucrati nu pentru mancarea cea pieritoare, ci pentru mancarea ce ramane spre viata vesnica si pe care o va da voua Fiul Omului, caci pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatal.
  28. Deci au zis catre El: Ce sa facem ca sa savarsim lucrarile lui Dumnezeu?
  29. Iisus a raspuns si le-a zis: Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, ca sa credeti in Acela pe Care El L-a trimis.
  30. Deci I-au zis: Dar ce minune faci Tu, ca sa vedem si sa credem in Tine? Ce lucrezi?
  31. Parintii nostri au mancat mana in pustie, precum este scris:"Paine din cer le-a dat lor sa manance".
  32. Deci Iisus le-a zis: Adevarat, adevarat zic voua: Nu Moise v-a dat painea cea din cer; ci Tatal Meu va ad din cer painea cea adevarata.
  33. Caci painea lui Dumnezeu este cea care se coboara din cer si care da viata lumii.
  34. Deci au zis catre El: Doamne, da-ne noua totdeauna painea aceasta.
  35. Si Iisus le-a zis: Eu sunt painea vietii; cel ce vine la Mine nu va flamanzi, si cel ce crede in Mine nu va inseta niciodata.
  36. Dar am spus voua ca M-ati si vazut si nu credeti.
  37. Tot ce-Mi da Tatal va veni la Mine; si pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara;
  38. Pentru ca M-am coborat din cer nu ca sa fac voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine.
  39. Si aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca din toti pe care Mi i-a dat Mie sa nu pierd pe nici unul, ci sa-i inviez pe ei in ziua cea de apoi.
  40. Ca aceasta este voia Tatalui Meu, ca oricine vede pe Fiul si crede in El sa aiba viata vesnica si Eu il voi invia in ziuia cea de apoi.
  41. Deci iudeii murmurau impotriva Lui, fiindca zisese: Eu sunt painea ce s-a coborat din cer.
  42. Si ziceau: Au nu este Acesta Iisus, fiul lui Iosif, si nu stim noi pe tatal Sau si pe mama Sa? Cum spune el acum: M-am coborat din cer?
  43. Iisus a raspuns si le-a zis: Nu murmurati intre voi.
  44. Nimeni nu poate sa vina la Mine, daca nu-l va trage Tatal, Care M-a trimis, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.
  45. Scris este in prooroci: Si vor fi toti invatati de Dumnezeu. Deci oricinie a auzit si a invatat de la tatl la Mine vine.
  46. Nu doar ca pe Tatal L-a vazut cineva, decat numai Cel ce este de la Dumnezeu; Acesta L-a vazut pa Tatal.
  47. Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce crede in Mine are viata vesnica.
  48. Eu sunt painea vietii.
  49. Parintii vostri au mancat mana in pustie si au murit.
  50. Painea care se coboara din cer este aceea din care, daca mananca cineva, nu moare.
  51. Eu sunt painea cea vie, care s-a pogorat din cer. Cine mananca din painea aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe care Eu o voi da pentru viata lumii este Trupul Meu.
  52. Deci, iudeii se certau intre ei, zicand: Cum poate Acesta sa ne dea trupul Lui sa-L mancam?
  53. Si le-a zis Iisus: Adevarat, adevarat zic voua, daca nu veti manca trupul Fiului Omului si nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi.
  54. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.
  55. Trupul Meu este adevarata mancare si sangele Meu, adevarata bautura.
  56. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el.
  57. Precum M-a trimis pe Mine Tatal cel viu si Eu viez pentru tatal, si cel ce Ma mananca pe Mineva trai prin Mine.
  58. Aceasta este painea care s-a pogorat din cer, nu precum au mancat parintii vostri mana si au murit. Cel ce mananca aceasta paine va trai in veac. 59. Acestea le-a zis pe cand invata in sinagoga din Capernaum.
  59. Deci, multi din ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvantul acesta! Cine poate sa-l asculte?
  60. Iar Iisus, stiind in Sine ca ucenicii Lui murmura impotriva Lui, le-a zis: Va sminteste aceasta?
  61. Daca veti vedea pe Fiul Omului suindu-Se acolo unde era mai inainte?
  62. Duhul este cel ce da viata, trupul nu foloseste nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh si viata.
  63. Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Caci Iisus stia de la inceput cine sunt cei ce nu cred si cine este cel care Il va vinde.
  64. Si zicea: De aceea am spus voua ca nimeni nu poate sa vina la Mine, daca nu-i este dat de la Tatal.
  65. Si de atunci multi dintre ucenicii sai s-au dus inapoi si nu mai umblau cu El.
  66. Deci a zis Iisus celor doisprezece: Nu vreti si voi sa va duceti?
  67. Simon-Petru I-a raspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vietii celei vesnice.
  68. Si noi am crezut si am cunoscut ca Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu.
  69. Le-a raspuns Iisus: Oare nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Si unul dintre voi este diavol!
  70. Iar El zicea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul, caci acesta, unul dintre cei doisprezece fiind, avea sa-L vanda.


[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL VI  >   Urmator  ]
Sfânta Evanghelie dupã Ioan