Sfânta Evanghelie dupã Luca

[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL XIII  >   Urmator  ]


Pilda galileienilor. O femeie vindecatã în ziua sâmbetei. Pilde si cuvinte despre împãrãtia lui Dumnezeu. Ierusalimul si jalea-i viitoare
  1. Si erau de fatã în acel timp unii care-I vesteau despre galileienii al cãror sânge Pilat l-a amestecat cu jertfele lor.
  2. Si El, rãspunzând, le-a zis: Credeti, oare, cã acesti galileieni au fost ei mai pãcãtosi decât toti galileienii, fiindcã au suferit aceasta?
  3. Nu! zic vouã; dar dacã nu vã veti pocãi, toti veti pieri la fel.
  4. Sau acei optsprezece insi, peste care s-a surpat turnul în Siloam si i-a ucis, gânditi, oare, cã ei au fost mai pãcãtosi decât toti oamenii care locuiau în Ierusalim?
  5. Nu! zic vouã; dar de nu vã veti pocãi, toti veti pieri la fel.
  6. Si le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin, sãdit în via sa si a venit sã caute rod în el, dar n-a gãsit.
  7. Si a zis cãtre vier: Iatã trei ani sunt de când vin si caut rod în smochinul acesta si nu gãsesc. Taie-l; de ce sã ocupe locul în zadar?
  8. Iar el, rãspunzând, a zis: Doamne, lasã-l si anul acesta, pânã ce îl voi sãpa împrejur si voi pune gunoi.
  9. Poate va face rod în viitor; iar de nu, îl vei tãia.
  10. Si învãta Iisus într-una din sinagogi sâmbãta.
  11. Si iatã o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputintã si care era gârbovã, de nu putea sã se ridice în sus nicidecum;
  12. Iar Iisus, vãzând-o, a chemat-o si i-a zis: Femeie, esti dezlegatã de neputinta ta.
  13. Si Si-a pus mâinile asupra ei, si ea îndatã s-a îndreptat si slãvea pe Dumnezeu.
  14. Iar mai-marele sinagogii, mâniindu-se cã Iisus a vindecat-o sâmbãta, rãspunzând, zicea multimii: Sase zile sunt în care trebuie sã se lucreze; venind deci într-acestea, vindecati-vã, dar nu în ziua sâmbetei!
  15. Iar Domnul i-a rãspuns si a zis: Fãtarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagã, oare, sâmbãta boul sãu, sau asinul de la iesle, si nu-l duce sã-l adape?
  16. Dar aceasta, fiicã a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iatã de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, sã fie dezlegatã de legãtura aceasta, în ziua sâmbetei?
  17. Si zicând El acestea, s-au rusinat toti care erau împotriva Lui, si toatã multimea se bucura de faptele strãlucite sãvârsite de El.
  18. Deci zicea: Cu ce este asemenea împãrãtia lui Dumnezeu si cu ce o voi asemãna?
  19. Asemenea este grãuntelui de mustar pe care, luându-l, un om l-a aruncat în grãdina sa, si a crescut si s-a fãcut copac, iar pãsãrile cerului s-au sãlãsluit în ramurile lui.
  20. Si iarãsi a zis: Cu ce voi asemãna împãrãtia lui Dumnezeu?
  21. Asemenea este aluatului pe care, luându-l, femeia l-a ascuns în trei mãsuri de fãinã, pânã ce s-a dospit totul.
  22. Si mergea El prin cetãti si prin sate, învãtând si cãlãtorind spre Ierusalim.
  23. Si I-a zis cineva: Doamne, putini sunt, oare, cei ce se mântuiesc? Iar El le-a zis:
  24. Siliti-vã sã intrati prin poarta cea strâmtã, cã multi, zic vouã, vor cãuta sã intre si nu vor putea.
  25. Dupã ce se va scula stãpânul casei si va încuia usa si veti începe sã stati afarã si sã bateti la usã, zicând: Doamne, deschide-ne! - si el, rãspunzând, vã va zice: Nu vã stiu de unde sunteti,
  26. Atunci voi veti începe sã ziceti: Am mâncat înaintea ta si am bãut si în pietele noastre ai învãtat.
  27. Si el vã va zice: Vã spun: Nu stiu de unde sunteti. Depãrtati-vã de la mine toti lucrãtorii nedreptãtii.
  28. Acolo va fi plângerea si scrâsnirea dintilor, când veti vedea pe Avraam si pe Isaac si pe Iacov si pe toti proorocii în Împãrãtia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncati afarã.
  29. Si vor veni altii de la rãsãrit si de la apus, de la miazãnoapte si de la miazãzi si vor sedea la masã în împãrãtia lui Dumnezeu.
  30. Si iatã, sunt unii de pe urmã care vor fi întâi, si sunt altii întâi care vor fi pe urmã.
  31. În ceasul acela au venit la El unii din farisei, zicându-I: Iesi si du-Te de aici, cã Irod vrea sã Te ucidã.
  32. Si El le-a zis: Mergând, spuneti vulpii acesteia: Iatã, alung demoni si fac vindecãri, astãzi si mâine, iar a treia zi voi sfârsi.
  33. Însã si astãzi si mâine si în ziua urmãtoare merg, fiindcã nu este cu putintã sã piarã prooroc afarã din Ierusalim.
  34. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine, de câte ori am voit sã adun pe fiii tãi, cum adunã pasãrea puii sãi sub aripi, dar n-ati voit.
  35. Iatã vi se lasã casa voastrã pustie, cã adevãrat grãiesc vouã. Nu Mã veti mai vedea pânã ce va veni vremea când veti zice: Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!


[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL XIII  >   Urmator  ]
Sfânta Evanghelie dupã Luca