Sfânta Evanghelie dupã Luca

[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL II  >   Urmator  ]


Nasterea lui Hristos. Tãierea împrejur si aducerea în templu. Simeon si Ana. Iisus, la doisprezece ani, vine la Ierusalim
  1. În zilele acelea a iesit poruncã de la Cezarul August sã se înscrie toatã lumea.
  2. Aceastã înscriere s-a fãcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria.
  3. Si se duceau toti sã se înscrie, fiecare în cetatea sa.
  4. Si s-a suit si Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeste Betleem, pentru cã el era din casa si din neamul lui David.
  5. Ca sã se înscrie împreunã cu Maria, cea logoditã cu el, care era însãrcinatã.
  6. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea sã nascã,
  7. Si a nãscut pe Fiul sãu, Cel Unul-Nãscut si L-a înfãsat si L-a culcat în iesle, cãci nu mai era loc de gãzduire pentru ei.
  8. Si în tinutul acela erau pãstori, stând pe câmp si fãcând de strajã noaptea împrejurul turmei lor.
  9. Si iatã îngerul Domnului a stãtut lângã ei si slava Domnului a strãlucit împrejurul lor, si ei s-au înfricosat cu fricã mare.
  10. Dar îngerul le-a zis: Nu vã temeti. Cãci, iatã, vã binevestesc vouã bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.
  11. Cã vi s-a nãscut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David.
  12. Si acesta va fi semnul: Veti gãsi un prunc înfãsat, culcat în iesle.
  13. Si deodatã s-a vãzut, împreunã cu îngerul, multime de oaste cereascã, lãudând pe Dumnezeu si zicând:
  14. Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu si pe pãmânt pace, între oameni bunãvoire!
  15. Iar dupã ce îngerii au plecat de la ei, la cer, pãstorii vorbeau unii cãtre altii: Sã mergem dar pânã la Betleem, sã vedem cuvântul acesta ce s-a fãcut si pe care Domnul ni l-a fãcut cunoscut.
  16. Si, grãbindu-se, au venit si au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat în iesle.
  17. Si vãzându-L, au vestit cuvântul grãit lor despre acest Copil.
  18. Si toti câti auzeau se mirau de cele spuse lor de cãtre pãstori.
  19. Iar Maria pãstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa.
  20. Si s-au întors pãstorii, slãvind si lãudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziserã si vãzuserã precum li se spusese.
  21. Si când s-au împlinit opt zile, ca sã-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zãmisli în pântece.
  22. Si când s-au împlinit zilele curãtirii lor, dupã legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca sã-L punã înaintea Domnului.
  23. Precum este scris în Legea Domnului, cã orice întâi-nãscut de parte bãrbãteascã sã fie închinat Domnului.
  24. Si sã dea jertfã, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
  25. Si iatã era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; si omul acesta era drept si temãtor de Dumnezeu, asteptând mângâierea lui Israel, si Duhul Sfânt era asupra lui.
  26. Si lui i se vestise de cãtre Duhul Sfânt cã nu va vedea moartea pânã ce nu va vedea pe Hristosul Domnului.
  27. Si din îndemnul Duhului a venit la templu; si când pãrintii au adus înãuntru pe Pruncul Iisus, ca sã facã pentru El dupã obiceiul Legii,
  28. El L-a primit în bratele sale si a binecuvântat pe Dumnezeu si a zis:
  29. Acum slobozeste pe robul Tãu, dupã cuvântul Tãu, în pace,
  30. Cã ochii mei vãzurã mântuirea Ta,
  31. Pe care ai gãtit-o înaintea fetei tuturor popoarelor,
  32. Luminã spre descoperirea neamurilor si slavã poporului Tãu Israel.
  33. Iar Iosif si mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc.
  34. Si i-a binecuvântat Simeon si a zis cãtre Maria, mama Lui: Iatã, Acesta este pus spre cãderea si spre ridicarea multora din Israel si ca un semn care va stârni împotriviri.
  35. Si prin sufletul tãu va trece sabie, ca sã se descopere gândurile din multe inimi.
  36. Si era si Ana proorocita, fiica lui Fanuel, din semintia lui Aser, ajunsã la adânci bãtrânete si care trãise cu bãrbatul ei sapte ani de la fecioria sa.
  37. Si ea era vãduvã, în vârstã de optzeci si patru de ani, si nu se depãrta de templu, slujind noaptea si ziua în post si în rugãciuni.
  38. Si venind ea în acel ceas, lãuda pe Dumnezeu si vorbea despre Prunc tuturor celor ce asteptau mântuire în Ierusalim.
  39. Dupã ce au sãvârsit toate, s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret.
  40. Iar Copilul crestea si Se întãrea cu duhul, umplându-Se de întelepciune si harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
  41. Si pãrintii Lui, în fiecare an, se duceau de sãrbãtoarea Pastilor, la Ierusalim.
  42. Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, dupã obiceiul sãrbãtorii.
  43. Si sfârsindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rãmas în Ierusalim si pãrintii Lui nu stiau.
  44. Si socotind cã este în ceata cãlãtorilor de drum, au venit cale de o zi, cãutându-L printre rude si printre cunoscuti.
  45. Si, negãsindu-L, s-au întors la Ierusalim, cãutându-L.
  46. Iar dupã trei zile L-au aflat în templu, sezând în mijlocul învãtãtorilor, ascultându-i si întrebându-i.
  47. Si toti care Îl auzeau se minunau de priceperea si de rãspunsurile Lui.
  48. Si vãzându-L, rãmaserã uimiti, iar mama Lui a zis cãtre El: Fiule, de ce ne-ai fãcut nouã asa? Iatã, tatãl Tãu si eu Te-am cãutat îngrijorati.
  49. Si El a zis cãtre ei: De ce era sã Mã cãutati? Oare, nu stiati cã în cele ale Tatãlui Meu trebuie sã fiu?
  50. Dar ei n-au înteles cuvântul pe care l-a spus lor.
  51. Si a coborât cu ei si a venit în Nazaret si le era supus. Iar mama Lui pãstra în inima ei toate aceste cuvinte.
  52. Si Iisus sporea cu întelepciunea si cu vârsta si cu harul la Dumnezeu si la oameni.


[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL II  >   Urmator  ]
Sfânta Evanghelie dupã Luca