Sfânta Evanghelie dupã Luca

[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL VI  >   Urmator  ]


Ucenicii smulg spice sâmbãta. Vindecarea unui om cu mâna uscatã, sâmbãta. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte
  1. Într-o sâmbãtã, a doua dupã Pasti, Iisus mergea prin semãnãturi si ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mâinile si mâncau.
  2. Dar unii dintre farisei au zis: De ce faceti ce nu se cade a face sâmbãta?
  3. Si Iisus, rãspunzând, a zis cãtre ei: Oare n-ati citit ce a fãcut David, când a flãmânzit el si cei ce erau cu el?
  4. Cum a intrat în casa lui Dumnezeu si a luat pâinile punerii înainte si a mâncat si a dat si însotitorilor sãi, din ele, pe care nu se cuvine sã le mãnânce decât numai preotii?
  5. Si le zicea: Fiul Omului este Domn si al sâmbetei.
  6. Iar în altã sâmbãtã, a intrat El în sinagogã si învãta. Si era acolo un om a cãrui mânã dreaptã era uscatã.
  7. Dar cãrturarii si fariseii Îl pândeau de-l va vindeca sâmbãta, ca sã-I gãseascã vinã.
  8. Însã El stia gândurile lor si a zis omului care avea mâna uscatã: Scoalã-te si stai la mijloc. El s-a sculat si a stat.
  9. Atunci Iisus a zis cãtre ei: Vã întreb pe voi, ce se cade sâmbãta: a face bine sau a face rãu? A scãpa un suflet sau a-l pierde?
  10. Si privind împrejur pe toti acestia, i-a zis: Întinde mâna ta. Iar el a fãcut asa si mâna lui s-a fãcut sãnãtoasã, ca si cealaltã.
  11. Ei însã s-au umplut de mânie si vorbeau unii cu altii ce sã facã cu Iisus.
  12. Si în zilele acelea, Iisus a iesit la munte ca sã Se roage si a petrecut noaptea în rugãciune cãtre Dumnezeu.
  13. Si când s-a fãcut ziuã, a chemat la Sine pe ucenicii Sãi si a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli.
  14. Pe Simon, cãruia i-a zis Petru, si pe Andrei, fratele lui, si pe Iacov, si pe Ioan, si pe Filip, si pe Vartolomeu,
  15. Si pe Matei, si pe Toma, si pe Iacov al lui Alfeu si pe Simon numit Zilotul,
  16. Si pe Iuda al lui Iacov si pe Iuda Iscarioteanul, care s-a fãcut trãdãtor.
  17. Si coborând împreunã cu ei, a stat în loc ses, El si multime multã de ucenici ai Sãi si multime mare de popor din toatã Iudeea, din Ierusalim si de pe tãrmul Tirului si al Sidonului, care veniserã ca sã-L asculte si sã se vindece de bolile lor.
  18. Si cei chinuiti de duhuri necurate se vindecau.
  19. Si toatã multimea cãuta sã se atingã de El cã putere iesea din El si-i vindeca pe toti.
  20. Si El, ridicându-Si ochii spre ucenicii Sãi, zicea: Fericiti voi cei sãraci, cã a voastrã este împãrãtia lui Dumnezeu.
  21. Fericiti voi care flãmânziti acum, cã vã veti sãtura. Fericiti cei ce plângeti acum, cã veti râde.
  22. Fericiti veti fi când oamenii vã vor urî pe voi si vã vor izgoni dintre ei, si vã vor batjocori si vor lepãda numele voastre ca rãu din pricina Fiului Omului.
  23. Bucurati-vã în ziua aceea si vã veseliti, cã, iatã, plata voastrã multã este în cer; pentru cã tot asa fãceau proorocilor pãrintii lor.
  24. Dar vai vouã bogatilor, cã vã luati pe pãmânt mângâierea voastrã.
  25. Vai vouã celor ce sunteti sãtui acum, cã veti flãmânzi. Vai vouã celor ce astãzi râdeti, cã veti plânge si vã veti tângui.
  26. Vai vouã când toti oamenii vã vor vorbi de bine. Cãci tot asa fãceau proorocilor mincinosi pãrintii lor.
  27. Iar vouã celor ce ascultati vã spun: Iubiti pe vrãjmasii vostri, faceti bine celor ce vã urãsc pe voi;
  28. Binecuvântati pe cei ce vã blestemã, rugati-vã pentru cei ce vã fac necazuri.
  29. Celui ce te loveste peste obraz, întoarce-i si pe celãlalt; pe cel ce-ti ia haina, nu-l împiedica sã-ti ia si cãmasa;
  30. Oricui îti cere, dã-i; si de la cel care ia lucrurile tale, nu cere înapoi.
  31. Si precum voiti sã vã facã vouã oamenii, faceti-le si voi asemenea;
  32. Si dacã iubiti pe cei ce vã iubesc, ce rãsplatã puteti avea? Cãci si pãcãtosii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei.
  33. Si dacã faceti bine celor ce vã fac vouã bine, ce multumire puteti avea? Cã si pãcãtosii acelasi lucru fac.
  34. Si dacã dati împrumut celor de la care nãdãjduiti sã luati înapoi, ce multumire puteti avea? Cã si pãcãtosii dau cu împrumut pãcãtosilor, ca sã primeascã înapoi întocmai.
  35. Ci iubiti pe vrãjmasii vostri si faceti bine si dati cu împrumut, fãrã sã nãdãjduiti nimic în schimb, si rãsplata voastrã va fi multã si veti fi fiii Celui Preaînalt, cã El este bun cu cei nemultumitori si rãi.
  36. Fiti milostivi, precum si Tatãl vostru este milostiv.
  37. Nu judecati si nu veti fi judecati; nu osânditi si nu veti fi osânditi; iertati si veti fi iertati.
  38. Dati si se va da. Turna-vor în sânul vostru o mãsurã bunã, îndesatã, clãtinatã si cu vârf, cãci cu ce mãsurã veti mãsura, cu aceeasi vi se va mãsura.
  39. Si le-a spus si pildã: Poate orb pe orb sã cãlãuzeascã? Nu vor cãdea amândoi în groapã?
  40. Nu este ucenic mai presus decât învãtãtorul sãu; dar orice ucenic desãvârsit va fi ca învãtãtorul sãu.
  41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tãu, iar bârna din ochiul tãu nu o iei în seamã?
  42. Sau cum poti sã zici fratelui tãu: Frate, lasã sã scot paiul din ochiul tãu, nevãzând bârna care este în ochiul tãu? Fãtarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tãu si atunci vei vedea sã scoti paiul din ochiul fratelui tãu.
  43. Cãci nu este pom bun care sã facã roade rele si, iarãsi, nici pom rãu care sã facã roade bune.
  44. Cãci fiecare pom se cunoaste dupã roadele lui. Cã nu se adunã smochine din mãrãcini si nici nu se culeg struguri din spini.
  45. Omul bun, din vistieria cea bunã a inimii sale, scoate cele bune, pe când omul rãu, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Cãci din prisosul inimii grãieste gura lui.
  46. Si pentru ce Mã chemati: Doamne, Doamne, si nu faceti ce vã spun?
  47. Oricine vine la Mine si aude cuvintele Mele si le face, vã voi arãta cu cine se aseamãnã:
  48. Asemenea este unui om care, zidindu-si casã, a sãpat, a adâncit si i-a pus temelia pe piatrã, si venind apele mari si puhoiul izbind în casa aceea, n-a putut s-o clinteascã, fiindcã era bine clãditã pe piatrã.
  49. Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care si-a zidit casa pe pãmânt fãrã temelie, si izbind în ea puhoiul de ape, îndatã a cãzut si prãbusirea acelei case a fost mare.


[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL VI  >   Urmator  ]
Sfânta Evanghelie dupã Luca