Sfânta Evanghelie dupã Marcu

[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL IX  >   Urmator  ]


Schimbarea la fatã. Vindecarea lunaticului. A doua vestire a Patimilor. Cearta pentru locul întâi. Prilejul de pãcat.
  1. Si le zicea lor: Adevãrat grãiesc vouã cã sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pânã ce nu vor vedea împãrãtia lui Dumnezeu, venind întru putere.
  2. Si dupã sase zile a luat Iisus cu Sine pe Petru si pe Iacov si pe Ioan si i-a dus într-un munte înalt, de o parte, pe ei singuri, si S-a schimbat la fatã înaintea lor.
  3. Si vesmintele Lui s-au fãcut strãlucitoare, albe foarte, ca zãpada, cum nu poate înãlbi asa pe pãmânt înãlbitorul.
  4. Si li s-a arãtat Ilie împreunã cu Moise si vorbeau cu Iisus.
  5. Si rãspunzând Petru, a zis lui Iisus: Învãtãtorule, bine este ca noi sã fim aici; si sã facem trei colibe: Tie una si lui Moise una si lui Ilie una.
  6. Cãci nu stia ce sã spunã, fiindcã erau înspãimântati.
  7. Si s-a fãcut un nor care îi umbrea, iar un glas din nor a venit zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe Acesta sã-L ascultati.
  8. Dar, deodatã, privind ei împrejur, n-au mai vãzut pe nimeni decât pe Iisus, singur cu ei.
  9. Si coborându-se ei din munte, le-a poruncit ca nimãnui sã nu spunã cele ce vãzuserã, decât numai când Fiul Omului va învia din morti.
  10. Iar ei au tinut cuvântul, întrebându-se între ei: Ce înseamnã a învia din morti?
  11. Si L-au întrebat pe El, zicând: Pentru ce zic fariseii si cãrturarii cã trebuie sã vinã mai întâi Ilie?
  12. Iar El le-a rãspuns: Ilie, venind întâi, va aseza iarãsi toate. Si cum este scris despre Fiul Omului cã va sã pãtimeascã multe si sã fie defãimat?
  13. Dar vã zic vouã cã Ilie a si venit si i-au fãcut toate câte au voit, precum s-a scris despre el.
  14. Si venind la ucenici, a vãzut multime mare împrejurul lor si pe cãrturari sfãdindu-se între ei.
  15. Si îndatã toatã multimea, vãzându-L, s-a spãimântat si, alergând, I se închina.
  16. Si Iisus a întrebat pe cãrturari: Ce vã sfãditi între voi?
  17. Si I-a rãspuns Lui unul din multime: Învãtãtorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut.
  18. Si oriunde-l apucã, îl aruncã la pãmânt si face spume la gurã si scrâsneste din dinti si întepeneste. Si am zis ucenicilor Tãi sã-l alunge, dar ei n-au putut.
  19. Iar El, rãspunzând lor, a zis: O, neam necredincios, pânã când voi fi cu voi? Pânã când vã voi rãbda pe voi? Aduceti-l la Mine.
  20. Si l-au adus la El. Si vãzându-L pe Iisus, duhul îndatã a zguduit pe copil, si, cãzând la pãmânt, se zvârcolea spumegând.
  21. Si l-a întrebat pe tatãl lui: Câtã vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el a rãspuns: din pruncie.
  22. Si de multe ori l-a aruncat si în foc si în apã ca sã-l piardã. Dar de poti ceva, ajutã-ne, fiindu-Ti milã de noi.
  23. Iar Iisus i-a zis: De poti crede, toate sunt cu putintã celui ce crede.
  24. Si îndatã strigând tatãl copilului, a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajutã necredintei mele.
  25. Iar Iisus, vãzând cã multimea dã nãvalã, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut si surd, Eu îti poruncesc: Iesi din el si sã nu mai intri în el!
  26. Si rãcnind si zguduindu-l cu putere, duhul a iesit; iar copilul a rãmas ca mort, încât multi ziceau cã a murit.
  27. Dar Iisus, apucându-l de mânã, l-a ridicat, si el s-a sculat în picioare.
  28. Iar dupã ce a intrat în casã, ucenicii Lui L-au întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut sã-l izgonim?
  29. El le-a zis: Acest neam de demoni cu nimic nu poate iesi, decât numai cu rugãciune si cu post.
  30. Si, iesind ei de acolo, strãbãteau Galileea, dar El nu voia sã stie cineva.
  31. Cãci învãta pe ucenicii Sãi si le spunea cã Fiul Omului se va da în mâinile oamenilor si-L vor ucide, iar dupã ce-L vor ucide, a treia zi va învia.
  32. Ei însã nu întelegeau cuvântul si se temeau sã-L întrebe.
  33. Si au venit în Capernaum. Si fiind în casã, i-a întrebat: Ce vorbeati între voi pe drum?
  34. Iar ei tãceau, fiindcã pe cale se întrebaserã unii pe altii cine dintre ei este mai mare.
  35. Si sezând jos, a chemat pe cei doisprezece si le-a zis: Dacã cineva vrea sã fie întâiul, sã fie cel din urmã dintre toti si slujitor al tuturor.
  36. Si luând un copil, l-a pus în mijlocul lor si, luându-l în brate, le-a zis:
  37. Oricine va primi, în numele Meu, pe unul din acesti copii pe Mine Mã primeste; si oricine Mã primeste, nu pe Mine Mã primeste, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
  38. Si I-a zis Ioan: Învãtãtorule, am vãzut pe cineva scotând demoni în numele Tãu, care nu merge dupã noi, si l-am oprit, pentru cã nu merge dupã noi.
  39. Iar Iisus a zis: Nu-l opriti, cãci nu e nimeni care, fãcând vreo minune în numele Meu, sã poatã, degrabã, sã Mã vorbeascã de rãu.
  40. Cãci cine nu este împotriva noastrã este pentru noi.
  41. Iar oricine vã va da sã beti un pahar de apã, în numele Meu, fiindcã sunteti ai lui Hristos, adevãrat zic vouã cã nu-si va pierde plata sa.
  42. Si cine va sminti pe unul din acestia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacã si-ar lega de gât o piatrã de moarã si sã fie aruncat în mare.
  43. Si de te sminteste mâna ta, tai-o cã mai bine îti este sã intri ciung în viatã, decât, amândouã mâinile având, sã te duci în gheena, în focul cel nestins.
  44. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
  45. Si de te sminteste piciorul tãu, taie-l, cã mai bine îti este tie sã intri fãrã un picior în viatã, decât având amândouã picioarele sã fii azvârlit în gheena, în focul cel nestins,
  46. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
  47. Si de te sminteste ochiul tãu, scoate-l, cã mai bine îti este tie cu un singur ochi în împãrãtia lui Dumnezeu, decât, având amândoi ochii, sã fii aruncat în gheena focului.
  48. Unde viermele lor nu moare si focul nu se stinge.
  49. Cãci fiecare (om) va fi sãrat cu foc, dupã cum orice jertfã va fi sãratã cu sare.
  50. Bunã este sarea; dacã însã sarea îsi pierde puterea, cu ce o veti drege? Aveti sare întru voi si trãiti în pace unii cu altii.


[  Cuprins  >   Precedent  >   CAPITOLUL IX  >   Urmator  ]
Sfânta Evanghelie dupã Marcu